Dincolo de batalia tarifara care s-a declansat intre SUA si China, ostilitatile dintre cele doua superputeri pentru hegemonie asupra afacerii de digitalizare care se ascunde in spatele vetoului comercial impotriva Huawei, care a provocat ruptura relatiilor cu Google si sistemul sau de operare Android, a pus in carantina investitiile altor companii americane de tehnologie precum Apple, Nvidia, Qualcomm sau Intel pe piata chineza si a convulsionat pretul in piete.
Lincoln in Marea Chinei de Sud, cruciada geostrategica dintre Washington si Beijing contine o alta lupta pentru putere. Mai pe ascuns. Dar de o semnificatie tactica similara. In toate efectele. Controlul Canalului Panama. Este o batalie mai ascunsa exercitarea influentei asupra unuia dintre centrele nervoase ale comertului international. Poate, alaturi de Canalul Suez, cel mai mare de pe intreaga planeta.
Confruntarea pe cea mai rapida ruta de tranzit naval dintre Atlantic si Pacific este plina de intrebari. Printre alte motive, din cauza atmosferei politice si economice schimbatoare la care se asista in tara din America Centrala. Desi si pentru ca atitudinea SUA si a Chinei se limiteaza la interferenta in suveranitatea nationala a Panama. O anatema daca tinem cont de controlul istoric al Casei Albe asupra acestei lucrari ingineresti, proiectata printr-un sistem de ecluze care a permis primul tranzit naval in 1914 prin Istmul Panama, si care si-a extins canalul in 2016 -lucrari efectuate. de catre un consortiu international sustinut de firma de constructii Sacyr- a fost mentinuta pana in 1979. Din drepturile de proprietate dobandite de Guvernul SUA inca din 1903 pentru construirea si finantarea acestei mega-infrastructuri.
Cu toate acestea, in prezent, si in mijlocul retoricii belliciste, in toate privintele, intre cele doua mari puteri economice ale planetei, noul guvern panamez va fi supus unei presiuni externe reinnoite. Cine va solutiona afrontul va fi presedintele ales, Laurentino Nito Cortizo, crescator de vite, in varsta de 66 de ani, care a castigat alegerile din 5 mai.
Schimbarea guvernului in Panama
Cortizo este considerat centru-stanga. In mod neasteptat, el a cucerit rivalul sau conservator Romulo Roux. Cu doar doua puncte de diferenta in control. Sub anumite acuzatii Roux de nereguli in procesul electoral. Dupa o campanie care a fost dominata de o problema cruciala, coruptia si instrumentele sale de combatere a imaginii unui teritoriu considerat la nivel global un paradis fiscal si care a castigat afisul unui scenariu predispus la spalarea banilor.
Viitorul presedinte panamez, sef al Partidului Democrat Revolutionar (PDR) -infiintat de puciul militar Omar Torrijos in 1979 si demis de la putere din 2009, si-a croit victoria la urne cu un angajament clar de a „lucra din greu si cinstit. in lupta impotriva coruptiei”, pentru care a conturat o serie de modificari legislative care vizeaza „aplicarea transparentei” in normele contractuale si reglementarile fiscale. Tot in intarirea legaturilor cu SUA, tara in care a studiat. „Statele Unite sunt partenerul nostru strategic, principalul nostru aliat”, a asigurat el dupa victoria sa. „Dar aceasta relatie trebuie sa se imbunatateasca substantial in viitor”, a precizat apoi ca fiind unul dintre liniile directoare care vor guverna legislatura a sasea dupa invazia americana a tarii, in 1989.
Cu toate acestea, Cortizo va trebui sa stabileasca canalele acestei intelegeri cu Washingtonul. Pentru ca, formal, Panama mentine un dialog geostrategic strans cu Beijingul. Facuta in timpul recent incheiata presedintie a lui Juan Carlos Varela care, in iunie 2017, a rupt in mod neasteptat relatia diplomatica cu Taiwan, un teritoriu pe care Beijingul il revendica, iar o practica – aceea de a se indeparta de vecinul sau insular – cere partenerilor sai comerciali care cer fluxurile de capital chinezesc.
Acesta este cazul Panama. Ca urmare a acestei date, natiunea latino-americana a vazut cum au aparut numeroase lucrari de infrastructura cu investitii de la gigantul asiatic. Varela i-a lasat si succesorului sau o alta problema arzatoare: semnarea unui acord de liber schimb, deja negociat, cu Beijingul, care are ca scop cresterea potentialului Panama ca centru logistic pentru marfuri si produse manufacturate, fara a renunta la a fi in continuare. marele spatiu financiar off-shore din zona. Adica sa-si perpetueze industria bancara. Aparent deteriorat de la dezvaluirea asa-numitelor Panama Papers. China, de fapt, a devenit cel mai important investitor din tara. Si are un obiectiv clar: controlul rutei cu cel mai mare trafic comercial din lume.
Trump a cerut ca Panama sa revoce concesiunea a 59 de nave iraniene pentru a opera sub pavilionul panamez si a avertizat impotriva capacitatii „de prada” a companiilor de stat chineze din tara.
Tensiunile comerciale dintre China si SUA vor da Panama un rol cheie in teatrul de operatiuni al razboiului lor. Practic, toti candidatii la presedintie apara ajutorul capitalului chinez pentru a relansa o economie stagnanta si care nu a mai ridicat capul de cand s-a rupt lista cu mari bogatii si companii cu inregistrari comerciale in casele lor de avocatura – cu Mossack Fonseca in ochiul lui. uraganul-, sa beneficieze de privilegiile fiscale si financiare ale tarii.
Pe langa scandalurile de coruptie interna si legatura cu oameni de afaceri si politicieni panamezi de la firma braziliana de constructii Odebrecht. Un alt pica mai mult emporiumul care l-a dus pe Lula da Silva la inchisoare, intr-o alta latitudine a emisferei sud-americane. Toti, inclusiv Cortizo, sunt de acord ca aceasta aterizare monetara chineza este un lifting de urgenta pentru a imbunatati brandul defunct Panama. De aici, liderul PDR, a criticat in aceeasi zi a victoriei sale electorale lipsa de sensibilitate a Casei Albe fata de Usa din spate: „Desi Administratia Trump nu ne-a acordat atentie, altii au facut progrese semnificative”.
Enclava geostrategica de ordinul intai
Carlos Guevara, profesor de Stiinte Politice la Universitatea de Stat din Florida, este emfatic in analizarea acestei dispute intr-un raport recent publicat in Foreign Policy. Razboiul comercial dintre SUA si China „a plasat Panama in mijlocul rivalitatii geopolitice. Si nimeni nu are un plan preconceput sa se ocupe de asta.” Beijingul, cu semnatura expresa a presedintelui Xi Jinping, a oficializat 19 acorduri comerciale cu tari din regiune. In plus, toti au aderat la Noul Drum al Matasii. Panama are semne ca va deveni punctul de coliziune intre cele doua puteri mondiale. Istoria este de partea SUA. Canalul Panama este marea arhitectura a erei industriale, un simbol pentru SUA asa cum este Marele Zid pentru China. De aici protectoratul pe care, de zeci de ani, l-a exercitat Marina SUA.
Dar tacticile Chinei sunt si aici pentru a ramane, spun observatorii internationali. Strategia sa de dezvoltare stabileste o prezenta permanenta in Panama. In ultimii doi ani, Beijingul si Panama au convenit asupra a peste 30 de acorduri bilaterale si Jinping a aterizat pe istm in decembrie 2018, primul sef de stat chinez care a vizitat tara, aminteste revista, specializata in politica externa. A facut-o insotit de zeci de companii de constructii, telecomunicatii si servicii financiare. A mers chiar, impreuna cu Varela, omologul sau inca de atunci, la semnarea a doi de adancime deosebita. Unul, cu Huawei si celalalt cu Railway Design Corporation, care a sigilat un contract de peste 4.000 de milioane de dolari pentru construirea unui proiect feroviar de mare viteza in Panama.
Pentru multi analisti, aceasta este o viziune simbolica ca, la putin peste o suta de ani de la construirea sa, controlul infrastructurii ar fi putut deja sa-si schimbe mainile. Pentru ca autoritatile panameze incearca sa ofere o strategie de securitate nationala acestei rute de tranzit inca de la extinderea ei, care, in plus, doreste sa o inconjoare cu o banda ca centru logistic care sa ofere tarii un plus de valoare productiva. Varela puse rachita. El a conceput un plan care a extins facilitatile pentru a stabili zone libere, autostrazi si retele feroviare care sa faciliteze si traficul terestru cu restul tarilor din America Centrala. Printre altele, cu Columbia, pentru a face legatura cu Autostrada Panamericana, care leaga Alaska de Patagonia. Toate acestea, cu investitii masive -si majoritare- chineze.
Pe termen lung, „Panama ar putea deveni extrem de independent de China, ca imprumutator de ultima instanta; dar pe termen mediu, institutiile tarii sunt foarte vulnerabile la practicile corupte”, explica Rodrigo Noriega, analist politic, in ziarul La Prensa. Cortizo va trebui sa clarifice regulile jocului. „A promis ca va pune capat opacitatii in contractele publice si s-ar descurca bine, pentru ca combinarea liniilor chinezesti de mai multe milioane de dolari cu organizatii slabe din punct de vedere institutional ar fi pe cat de toxica, pe atat de exploziva”, subliniaza Noriega.
Autoritatea Canalului Panama a preluat fraiele coridorului naval in 1999. Anul trecut, aceasta a contribuit cu peste 1.700 de milioane de dolari la cuferele statului central american. „Este una dintre cele mai mari structuri tehnocratice din lume, cu un credit enorm, pentru ca a supravietuit la marginea institutiilor politice, spun Global Americans, think tank-uri pentru afacerile americane. „Este marea lui sustinere. Nu permite interferenta”. In conformitate cu mandatul constitutional de neutralitate. Insa printre experti exista indoieli subiacente ca razboiul comercial va forta conducerea conducerii canalului sa oficializeze contracte pentru dezvoltarea de porturi, poduri sau retele energetice care ar putea fi dirijate de strategia investitionala chineza. Sau cedeaza cantecelor de sirene care, multe dintre ele, vin din SUA.
In functie de modul in care evolueaza tensiunile, argumenteaza Noriega. Nu degeaba, in 2015, mai multi directori ai China Harbour Engineering Company s-au intalnit cu autoritatea canalului pentru a discuta formule care sa permita navigarea celor mai noi si mai mari nave comerciale, care au nevoie de ape mai adanci pentru a traversa istmul. Secretarul de stat Mike Pompeo si-a avertizat recent vecinii din sud ca „atunci cand China isi ofera serviciile, oricat de atractive ar fi, acestea nu sunt intotdeauna benefice pentru cetatenii sai”, i-a avertizat in acelasi timp despre „natura pradatoare” a rivalului. companii de stat.
Washingtonul, in orice caz, si-a indreptat deja tentaculele spre Panama in intorsatura unilaterala pe care a dat-o ordinii mondiale. Nu numai cu China. Si a cerut vecinului sau din America Centrala, in februarie anul trecut, sa revoce concesiunea pentru 59 de nave comerciale iraniene pentru a opera sub pavilion panamez si sa le permita sa intre in terminalele portuare din tara. In schimb, fostul presedinte Varela a refuzat viza in SUA pentru a coopera cu Senafront, serviciul national de frontiera panamez – o forta de politie insarcinata cu monitorizarea teritoriului tarii, care este cel mai apropiat lucru de o armata pe care o are Panama, un teritoriu demilitarizat. – care pazeste si canalul.
Aceasta incaierare s-a incheiat cu o cerere expresa catre SUA de a „reintari relatiile” din partea vicepresedintelui lui Varela, Isabel de Saint Malo de Alvarado. „Trebuie sa revenim la promovarea oportunitatilor comerciale”, a scris el intr-o scrisoare adresata lui Pompeo insusi in care a recunoscut ca progresul rapid cu China va incetini din cauza alegerilor. In opinia lui Noriega, insa, „daca raspunsul SUA este sa refuze vizele, sa intrerupa imprumuturile financiare sau sa includa firmele panameze pe lista neagra a spalarii banilor”, viitorul presedinte va acorda preferinta Beijingului. Si gigantul asiatic va actiona. China Railways are deja sediul in Panama City, Huawei conduce zona libera Colon si, de acolo, se va ocupa de distributia retelelor sale electronice si de telecomunicatii in restul Americii Centrale si Caraibe.
