Peste toate acestea, putem vorbi ca deciziile politice din ultima perioada au afectat mediul economic?- La noi, de 20 de ani, n-am prea vazut care e stanga, care e dreapta, pentru ca doctrina la partidele noastre este plasata pe ultima poziție. La noi, in afara de liberali, care și-au menținut cat de cat o farama de aspect doctrinar, toți ceilalți au trecut de la stanga la dreapta dupa interese. Daca țara e in halul asta, este din cauza ca a fost tarata de partide aici, iar deciziile politice nu mai au nimic in comun cu doctrina.
Ce masura s-ar impune in momentul de fața pentru a stabiliza caderea leului și prabușirea la nivel macroeconomic?- Trebuie asigurata stabilitatea economica și reforme sociale și politice, aici ma refer la legislație. Constituția țarii ar trebui schimbata și modernizata in ceea ce privește cateva puncte majore: votul obligatoriu, doua legislaturi pentru fiecare ales, de la comune pana la președinte, traseism zero și scoaterea politicului total din deconcentrate, din invațamant, educație și justiție. Daca nu facem treaba asta, vom fi asemanatori perioadelor rudimentare ale istoriei cand triburile se deplasau dintr-un loc in altul. De ce un director de școala, de gradinița sau de spital sa fie numit pe criterii politice? De ce s-a ajuns aici? De dragul poporului? Nu! Ei se duc sa manance o paine liniștiți, dar o mananca pe spatele poporului. E bine sa o manance, dar sa faca ceva pozitiv pentru cetațeni, nu doar pentru ei și pentru gașca lor.
Cum putem face acest lucru, cum putem ieși din tragedie?- Prin schimbari. Nu e o tragedie pentru nimeni daca un guvern sta doua luni și pleaca, așa și trebuie, sa stea pe scaun sa ia masurile care se impun, acelea drastice și coercitive, apoi sa plece. Daca s-a erodat, trebuie sa lase locul altuia, dar din ’90 incoace niciun ministru nu a plecat ca umare a recunoașterii unor greșeli.
Cum este afectat județul Argeș și in particular mediul de afaceri de aceste lovituri pe care le-a primit economia naționala, prin caderea leului sau instabilitate macroeconomica?- Scaderea leului i-a influențat negativ și pe importatori, și pe exportatori, pe orice firma și, mai jos, pe orice cetațean, pentru ca apare inflația. Pe de alta parte, așaza lucrurile real, pentru ca nu poți sa ai moneda in care sa tot pompezi in ea, ca sa țina pasul intr-o stabilitate aparenta fața de euro. Nu putem invinge o criza, de fapt, nicio nație nu poate sa o faca decat prin munca și prin mobilizarea capitalului uman. La noi este incurajata nemunca de la varful piramidei pana jos și de jos in sus. De 22 de ani au fost elaborate acte normative prin care a fost crescut ajutorul social care fac bine comunitaților, dar a da valori fara munca individului este o greșeala enorma. Au mers pana acolo, incat presteaza voluntar pe langa primarii și apoi așteapta ajutorul care li se cuvine. Asta ține de anii 50-60 cand munca voluntara nu aducea nicio performanța. Comunitațile de romi așteapta luna de luna sa primeasca ajutoare, in loc sa ii punem sa mearga la munca. Ajutoarele venite irațional nu creeaza progres.
Sa ne intoarcem puțin la cazul județului Argeș. Citeam intr-un ziar financiar ca plecarea Nokia de la Jucu a dat localitate cu vreo 10 ani inapoi. Ce s-ar intampla daca intr-o buna zi ar pleca Dacia de la Mioveni?- Treaba cu Jucu a fost prea mediatizata, incat a ieșit din normal. Nu era o firma care prin plecarea ei sa creeze panica. Priviți la Pitești, prin plecarea firmei Lisa Draxlmaier care a avut cateva mii de oameni, totusi mediul local si-a revenit. Transilvanenii insa au reusit sa promoveze oameni in guvern si ministere, atragand fonduri care poate de multe ori nu erau acordate pe rationament. Renault nu este o firma doar de interes local, este de interes national, Dacia fiind cel mai mare brand al Romaniei și pe langa cei 15.000 de oameni de la Colibasi mai muncesc 150.000 de oameni pe orizontala, in tot felul de firme care lucreaza pentru Renault atat in judet, cat si in afara lui. Plecarea lui Renault, dar nu se pune problema, ar insemna un dezastru pentru economie.Exista temerea ca s-ar putea intampla acest lucru?- Domnule, Renault, ca orice societate multinationala, are scop sa produca competitiv, sa aduca performanta si sa aiba rezultate financiare, pentru ca altfel nu poate ramane pe piata in concurenta. Din acest motiv, Renault nu poate ramane doar cu un picior in Romania și s-a dus in Maroc, s-a dus in Rusia. Sunt alternative viabile pentru ei, dar pot submina si slabi Romania. Totul depinde de partea romana, daca sindicatele nu sunt echilibrate in cerintele pe care le fac an de an, atunci ei nu au de ce sa ramana in Romania, ca nu stau de drag, ei trebuie sa faca profit. O forta de munca scumpa nu ii intereseaza. In urma cu 14 ani au plecat din Belgia dupa ce au construit cea mai frumoasa uzina din Europa. Dupa ce au stat doi ani, sindicatele belgiene au escaladat solicitarile privind salariile, motiv pentru care nici nu au stat la discutie si au plecat cu scandal si discutii intre guverne.
La Dacia se castiga bine, in raport cu restul judetului, iar sindicatul este destul de puternic. – Se castiga bine, cu 80% in plus. Ei forteaza tot timpul pentru binele colectivului de acolo, dar spre raul judetului si asta de doua ori, pentru ca Renault ar putea sa plece si apoi vor fi alti investitori care vor ocoli judetul din cauza acestei influente. Ceilalti vor dori sa se apropie cu salariile de Renault, dar asta nu e posibil in actuala economie. Trebuie sa avem o crestere ponderata, in raport cu inflatia, pentru ca nu detine nimeni o masina de batut bani.
In Maroc, statul a construit o autostrada pentru Renault intr-o jumatate de an, iar noi nu suntem in stare sa reabilitam un amarat de drum pana la uzina. Poate fi acest lucru pus in balanta in sens negativ?- Asta e una dintre cele mai mari dureri ale mele, dupa 20 de ani nu am reusit sa facem niciun obiectiv major. Inainte, in 25 de ani, am creat Transfagarasanul, canalul Dunare-Marea Neagra, tot sistemul hidroenergetic și nuclear al tarii, iar acum, in 20 de ani, nu am reusit sa facem niste autostrazi. Asta e rusinea si neputinta guvernanților. Din cauza asta suntem pe ultimul loc in Europa ca indici de performanța. Daca nu avem manageri buni, nu vom ajunge nicaieri. Putrefacția și corupția incep de sus și merg pana jos. Cum ajung pe un scaun, incep sa ronțaie. Au mii de variante prin care iau pentru ei și nu o fac singuri, pentru ca se afla și alții pe langa ei care vor și așa vor toți, corupția intinzandu-se ca pecinginea.
Cum se poate ca alte județe se dezvolta, vin bani cu sacul și au proiecte uriașe, iar la noi in afara de proiectul dumneavoastra cu energia verde n-am vazut alte mișcari? De ce suntem la același nivel de jos, ca potențial avem?!- Avem potențial agricol, alpin, turistic, suntem unul dintre cele mai dotate județe, dar turismul este zero. Aveți dreptate, in Argeș nu este o emulație, nu este o licarire și noua, care am incercat sa facem ceva, ni s-a dat la cap, lucru care in alte județe nu s-a intamplat. In Argeș, este o atmosfera de lancezeala. In primii 10 ani s-a investit masiv in Moldova, pentru ca au avut politicieni puternici la București, apoi s-a facut translatarea in Ardeal și au tras bani, pe cand noi am ramas la coada caprei. De 20 de ani, politicul, guvernul s-au uitat numai cu fundul la zona Transfagarașanului. A trebuit sa vina firme din afara pentru a dezvolta zona, dar guvernanții noștri nu au investit un leu. E o rușine naționala ca un astfel de traseu sa il ții funcțional numai trei luni din an, apoi sa il inchizi. Aceasta Companie Naționala de Drumuri e un mamut care saboteaza bugetul, dar nu face nimic. Ar fi simplu, 10 milioane de euro din Argeș, 10 milioane de euro din Sibiu sa faci copertine și il ținem deschis 365 de zile.
Cum vedeți județul in urmatorii cinci ani?- Il vad la același nivel, semnale de implementare a unor investitori straini nu avem, poate doar in piața de retail se va investi, in marile supermarketuri. Industrial, sa mai apara investitori, sunt slabe speranțe.
Poate mediul de afaceri sa se uneasca și sa ceara mai departe ceea ce merita acest județ, daca politicul tot nu face nimic? – Mediul de afaceri, Consiliul Județean și primaria ar trebui sa se mai reorienteze asupra taxelor locale, pentru a le duce la un nivel acceptabil pentru investitori. Avem nevoie de mai multa clemența pentru a face o afacere sa produca, deoarece pentru o fabricuța ai nevoie de timp sa o faci sa mearga….
