Criticile aduse Olandei pentru lipsa de solidaritate cu sudul Uniunii Europene, prin refuzul de a crea euroobligatiuni revendicate de Spania, Portugalia si Italia pentru a combate criza provocata de Covid-19, au facut o adancime in centrul dreapta Guvernului. Doi dintre partenerii coalitiei de guvernamant, Liberalii de Stanga (D66) si Uniunea Crestina (CU), au cerut sprijin reciproc si un plan Marshall pentru UE. Exact opusul mainii grele sustinute de prim-ministrul Mark Rutte.
Wopke Hoekstra, ministrul de Finante, a recunoscut marti: „Ar fi trebuit sa precizam ca vrem sa ajutam; nu am avut suficienta empatie si am exprimat-o intr-un mod care a provocat respingere. Tarile de Jos s-au opus cererii Spaniei si Italiei de emisiune de obligatiuni corona si acces la fonduri de la Mecanismul European de Stabilitate (MES) la summitul european de joia trecuta pentru a face fata crizei cauzate de pandemie.
Nu este prima data cand Executivul olandez da dovada de sensibilitati diferite fara a-si pierde coeziunea, dar este izbitor ca cele doua voci disidente sunt purtatori de cuvant politici in Congres.
In ciuda aparentului sprijin parlamentar pentru pozitia oficiala de fermitate fiscala aparata de Rutte, acuzatia de lipsa de sprijin a durut in cadrul Executivului. „Daca provoci o asemenea furtuna de critici, este ca nu ne-am descurcat bine. Ceea ce nu vrem a fost perfect inteles, dar ceea ce ne dorim nu. Trebuia sa fi facut mai bine”, a recunoscut, marti, ministrul Hoekstra, intr-o declaratie catre postul financiar de televiziune RTLZ. Recunoasterea lui nu inseamna ca el considera in continuare rezonabil sa intrebe tarile care solicita euroobligatiuni despre tipul de asigurare financiara pe care o au pentru a face fata crizei economice care se apropie. Mai presus de toate, pentru ca, daca se accepta obligatiunile, va fi mai ieftin sa ceara bani Spaniei si Italiei, dar se genereaza o datorie care trebuie absorbita de toti membrii zonei euro. De aceea, Hoekstra si-a precizat declaratiile: „Nu vom sustine acele obligatiuni; Ei nu rezolva problema”. Iar in ceea ce priveste accesul la fondurile MES, el a subliniat ca „l vom aproba doar ca rezerva pentru tarile care au nevoie de el, iar acum nu este momentul”.
Coalitia guvernamentala este in buna armonie, dar acest lucru nu l-a impiedicat pe Gert-Jan Segers, purtatorul de cuvant al Uniunii Crestine, sa pledeze in fata Parlamentului „pentru un plan Marshall pentru sudul Europei, care a fost devastat [de Covid-19]”. . Pentru a sustine argumentul, Segers a subliniat ca „Italia este o drama, tara este in ruine si cred ca primul mesaj ar trebui sa fie „va vom ajuta”. Rob Jetten, purtatorul de cuvant al liberalului de stanga, a fost si mai critic fata de linia dura a Executivului pe care il reprezinta, amintind ca „Tarile de Jos s-au imbogatit datorita UE”. „Cu locurile de munca si salariile in aer in toata Europa din cauza pandemiei, nu trebuie sa ne lasam prietenii sa se inece. Vom iesi din asta doar impreuna”, a scris el pe contul sau de Twitter.
Adriaan Schout, profesor de Administratie Publica, descrie drept eronata imaginea de lipsa de solidaritate atribuita in acest moment Tarilor de Jos, „pentru ca Banca Centrala Europeana (BCE) s-a asigurat ca nu exista lipsa de lichiditate pentru ca toate tarile sa poata prelua masurile de care au nevoie in aceasta criza, iar partea olandeza este pe deplin implicata in asta”, a explicat el marti, intr-o conversatie telefonica. „Mijloacele si echipamentele pot lipsi, in general, in partea de sanatate a Covid-19, dar solidaritatea europeana este lichiditate in UE si aceasta este si solidaritatea olandeza”, a asigurat el.
Schout regreta tonul si vocabularul criticii adresate tarii sale pe seama euroobligatiunilor, pentru ca „cand va fi controlat Covid-19, va trebui sa vedem cum sunt economia si datoria, iar atunci intrebarea cheie va fi daca tarile isi permit. Economia trebuie sa fie la zi, in fiecare zi, iar cel mai important este puterea pe termen lung a fiecarei tari. Ca economiile partenerilor comunitari sunt orientate catre un viitor stabil, cu investitii bune si cheltuieli controlate. Dimpotriva, daca situatia nationala nu este buna, problema datoriei si platii obligatiunilor catre BCE o va avea fiecare tara si zona euro insasi”, conchide el.
In jur cu datoria si barbatii in negru
Fermetatea pe care Guvernul de la Haga a dorit sa o demonstreze in termeni financiari se ciocneste, pe de o parte, de numarul mare de decese din toate tarile afectate si de nivelul deja existent al datoriilor. Chiar si presedintele bancii centrale olandeze, Klaas Knot, a recunoscut zilele acestea ca „cand vezi ce se intampla cu coronavirusul in Italia si Spania, apelul la solidaritate este logic”.
Ministrul de Finante Wopke Hoekstra este crestin-democrat, iar prim-ministrul Mark Rutte este un liberal de dreapta, partidul majoritar din coalitie si, in mod traditional, aproape de afaceri. Niciunul dintre ei nu ii place ideea de euroobligatiuni, deoarece se tem ca acest lucru va insemna in cele din urma plata comunitara a datoriei nationale spaniole si italiene. Creditele MES si euroobligatiunile in sine au sprijinul financiar al tuturor tarilor euro. Dar nici Olanda, nici Germania nu au fost nevoite sa recurga la ele pentru ca nu au probleme de finantare pe piete.
Creditele MES sunt asociate cu o conditionalitate care presupune in practica interventia economiilor pe care urmareste sa le ajute (este suficient sa ne amintim de celebrii barbati in negru care au supravegheat planurile de ajustare si reforma ca urmare a planurilor de salvare aprobate in perioada financiara). criza).
Pe de alta parte, euroobligatiunile permit tarilor cu un nivel ridicat de indatorare sa fie finantate la preturi mai ieftine decat cele pe care le-ar cere pietele de la tarile individuale si, ca efect de rebound, acest lucru ar putea ajunge sa faca mai scumpe emisiunile de datorii ale unor tari precum Germania. sau Tarile de Jos insesi, de unde respingerea lor.
