Biden netezeste punctele aspre cu Macron dupa Aukus si criza submarinelor

Franta si Statele Unite au semnat ieri la Roma conducta pacii si si-au reinnoit alianta dupa criza diplomatica declansata in septembrie de acordul politic dintre Washington, Londra si Canberra, care a dus la anularea unui contract milionar semnat de Paris pentru echiparea submarinelor nucleare catre Australia.

Presedintele american Joe Biden si omologul sau francez, Emmanuel Macron, s-au intalnit in capitala Italiei pentru prima data de cand a izbucnit furtuna politica, care a determinat Franta sa-si cheme ambasadorul la Washington pentru consultari, in semn de protest fata de acordul semnat de administratia Biden. cu Regatul Unit si Australia (Aukus), pentru a ajuta Canberra sa dezvolte submarine cu propulsie nucleara, pact care, potrivit Parisului, s-a incheiat fara stirea lor, si care a provocat pierderea unui contract cu industria franceza in valoare de peste 60.000 de milioane de dolari.

„Nu avem un aliat mai loial decat Franta. Este un partener extrem de important cu care impartasim multe dintre valorile noastre”, a declarat Biden in fata camerelor, dupa ce si-a salutat gazda, care l-a primit la ambasada Frantei la Sfantul Scaun din Roma, unde ambii au aterizat cu cateva ore mai devreme. sa participe la summitul G20 organizat sub presedintia rotativa a Italiei, care in acest weekend ii va reuni pe sefii de stat si de guvern, reprezentantii UE si pe cei ai principalelor organizatii economice internationale pentru a discuta despre criza climatica si redresarea economica dupa pandemia.

Biden a pronuntat un fel de „mea culpa” si a recunoscut ca administratia sa a fost „stangacioasa” in gestionarea acestei noi aliante cu Regatul Unit si Australia. „Nu a fost facut foarte elegant”. „Am avut impresia ca Franta a fost informata mult mai devreme”, i-a spus chiriasul Casei Albe pentru Emmanuel Macron.

Cei doi lideri subliniaza soliditatea legaturilor franco-americane, supuse unui test dur dupa „tradarea” americana a partenerului sau istoric european si restabilite. Biden a recunoscut ca Parisul este un „aliat foarte valoros” si ca este nevoie de „o clarificare importanta”. Macron, la randul sau, a evidentiat necesitatea unei „cooperari mai puternice” in sectorul de securitate, in special in Sahel si in regiunea Indo-Pacific, pentru ca episoade similare sa nu se mai repete pe viitor. „Am clarificat ceea ce trebuia sa lamurim.”

Intalnirea bilaterala mult asteptata vine dupa convorbirea telefonica dintre cei doi presedinti din 22 septembrie dupa anuntul Aukus. Cei doi lideri, a amintit Elysee, „au convenit apoi sa inceapa consultari la nivel inalt pentru a reconstrui increderea si a relansa relatia franco-americana pe baza unor obiective comune”. In cadrul intalnirii, ambii lideri au discutat despre relatiile dintre UE si SUA, in special pe probleme de securitate si aparare.

Cei doi lideri vor avea ocazia in acest weekend sa lucreze din nou cot la cot, intrucat ambii vor participa la summitul G20 care incepe sambata aceasta la Roma si care certifica revenirea SUA la multilateralism, dupa plecarea lui Donald Trump din Casa Alba.

Agenda incarcata a presedintelui SUA a inceput cu o audienta privata cu Papa Francisc la Vatican, care a fost urmata de mai multe vizite de protocol cu ​​presedintele Republicii Italiene, Sergio Mattarella, si cu premierul, Mario Draghi, gazda topului.

Fostul presedinte al BCE isi face debutul in calitate de sef al Guvernului italian la nivel international cu obiectivul ambitios ca tarile membre ale G20, responsabile de peste 80% din emisiile globale, sa se angajeze sa atinga emisiile zero pana in 2050, deoarece stabileste Acordul de la Paris. Dar provocarea pare de neatins, mai ales in absenta a doi actori fundamentali: presedintele rus, Vladimir Putin, si chinezul, Xi Jinping.

De asemenea, ONU si activistii de mediu spera ca membrii clubului de elita sa se angajeze sa doneze aproximativ 1.000 de milioane de dolari pe an pentru a ajuta cele mai sarace tari sa faca fata provocarilor incalzirii globale. O alta problema cheie de pe agenda va fi redresarea economica dupa pandemie, reducerea inegalitatilor derivate din criza de sanatate si o distributie mai echilibrata a vaccinurilor la nivel global.

Cele trei „P-uri: oameni, planeta si prosperitate”, este sloganul cu care presedintia italiana rezuma la randul sau spiritul summit-ului, prima intalnire internationala majora de la izbucnirea pandemiei de Covid19, care reuneste pentru prima data in doi ani liderii celor mai dezvoltate tari, care reprezinta 75% din comertul global si 60% din populatia lumii. Rezultatul va avea un impact semnificativ asupra COP 26, care va incepe duminica viitoare la Glasgow.

Roma, blindata

Roma este blindata sa-i intampine pe liderii G20 in acest weekend. Aproximativ 6.000 de politisti si militari vor pazi Orasul Etern, unde sunt convocate mai multe demonstratii organizate de ONG-uri, activisti si grupuri anti-globalizare. Cea mai mare se asteapta sa adune aproximativ 10.000 de oameni in Circul Maxim, la doar 6 kilometri de cartierul EUR, locul varfului. Autoritatile italiene se tem ca grupurile radicale sau neofasciste anti-vaccin se pot infiltra in proteste si vor desfasura un amplu dispozitiv de securitate.