In urma cu cateva luni, incertitudinea cu privire la tipul de vaccin care ne-ar inocula ne-a determinat sa ne punem multe intrebari. Indistinct, au fost cei care au primit doua doze de Moderna, AstraZeneca sau Pfizer sau o combinatie a acestora (pe langa cei care au luat doar una de Jansen). O intrebare care a aparut a fost daca o astfel de strategie este sigura. Acum, cu peste 90% din populatia de peste 12 ani vaccinata cu dozele recomandate, ne aflam, din nou, in fata aceleiasi dezbateri in ceea ce priveste doza de rapel.
Pentru a reveni la aceasta controversa in scenariul actual, ne vom aminti ca vaccinarea are in vedere mai multe doze si ca, in functie de modul in care sunt combinate diferitele tipuri de vaccin, acestea pot primi doua denumiri diferite: un model omolog sau un model heterolog. Primul este unul in care cele doua doze de vaccin administrate pentru vaccinarea primara sunt de acelasi tip de vaccin. La randul sau, regimul heterolog este unul in care pentru a doua doza este utilizat un alt tip de vaccin decat cel utilizat pentru prima.
Conceptul de regim heterolog nu este nou in lumea vaccinarilor. Pentru polio, de exemplu, o schema de vaccinare utilizata consta dintr-o prima doza de vaccin polio atenuat (administrare orala) urmata de o a doua doza de vaccin polio inactivat (administrare intramusculara).
Tot pentru vaccinarea impotriva papilomavirusului uman sau impotriva herpes zoster se recomanda administrarea diferitelor tipuri de vaccin in schema de vaccinare. Mai recent, impotriva bolii cu virus Ebola, Agentia Europeana pentru Medicamente a aprobat utilizarea diferitelor vaccinuri pentru prima si a doua doza.
Acest lucru se face pentru a obtine cele mai benefice efecte ale fiecarui vaccin (capacitatea lui de a proteja atunci cand exista risc mai mare, de exemplu) si pentru a minimiza dezavantajele acestuia (efecte adverse, usurinta in administrare, pret…).
De ce este necesara o doza de rapel?
Doza de rapel este o doza de vaccin administrata dupa vaccinarea primara. Adica dupa administrarea uneia sau a unui set de doze de vaccin astfel incat persoana sa dobandeasca imunitate impotriva bolii care urmeaza sa fie prevenita. Scopul este de a intari raspunsul imun.
Cu vaccinuri atenuate (microorganisme vii cu virulenta atenuata) raspunsul obtinut in vaccinarea primara este foarte mare si de lunga durata. Prin urmare, cu ele este deja suficient pentru a oferi o protectie de durata impotriva bolii.
Dar cu alte tipuri de vaccinuri (inactivate sau recombinate, de exemplu) raspunsul imun este de obicei mai putin intens si scade in timp.
Prin urmare, este necesar sa se administreze noi doze de rapel pentru a restabili protectia. Asta facem in Spania si in multe tari cu vaccinuri impotriva tetanosului, difteriei sau tusei convulsive. Doza de rapel este administrata pentru a restabili protectia imuna impotriva bolii care trebuie prevenita la persoanele care raspund in mod adecvat la vaccinare.
Un alt lucru diferit este doza suplimentara de vaccin, care este cea care se administreaza in cadrul vaccinarii primare anumitor persoane al caror sistem imunitar este slabit si nu ating un nivel adecvat de protectie cu schema standard; menite sa creasca raspunsul imun.
S-a diminuat protectia noastra de la a doua doza?
La putin peste un an de la inceputul vaccinarii impotriva covid-19, diferite studii au aratat ca eficienta vaccinarii pentru a proteja impotriva spitalizarii si a decesului a scazut.
Studiile efectuate atat in Spania, cat si in alte tari au relevat ca protectia impotriva spitalizarii scade dupa cateva luni. S-a observat o scadere a protectiei de la 3 luni sau 5 luni de la prima vaccinare.
In plus, putem deja sa vedem cum actioneaza vaccinurile impotriva variantei omicron, care este cea care circula cel mai mult astazi. Aceasta arata 32 de mutatii in proteina S, un numar care depaseste cele 20 de mutatii din modelele de laborator care aveau capacitatea de a se sustrage imunitatii.
Astfel, in serul pacientilor care au suferit de boala sau in cel al persoanelor care au primit doua doze din acelasi vaccin, raspunsul fata de varianta omicron este mai mic decat fata de varianta delta.
Pe de alta parte, s-a observat ca eficacitatea vaccinului ARNm Pfizer impotriva spitalizarii a crescut de la 93% in perioada in care varianta omicron nu a circulat la 70% dupa aparitia acestei variante.
Combinati vaccinuri pentru o mai mare protectie?
De asemenea, un studiu publicat in Nature a comparat doua tipuri de protectie impotriva variantei omicron: cea a persoanelor care au primit doua doze de vaccin inactivat Sinovac (neutilizat in Spania) si cea a celor care au primit doua doze de vaccin inactivat plus o doza de rapel de vaccin ARNm al Pfizer. Rezultatele au aratat ca nivelul de anticorpi este mai mare la cei care au primit doza de rapel.
Alte cercetari au aratat deja ca persoanele care au fost vaccinate pentru prima data cu vaccinul inactivat aveau niveluri scazute de anticorpi seric impotriva variantei omicron; o doza de rapel cu acelasi vaccin nu a reusit sa le creasca, dar au crescut atunci cand doza de rapel a fost cu un vaccin diferit.
Doza de rapel creste protectia si impactul acesteia va fi mai mare daca este administrata majoritatii populatiei adulte intr-un interval scurt de timp.
Pe scurt, datele disponibile indica faptul ca eficacitatea vaccinurilor actuale scade la cateva luni dupa finalizarea vaccinarii primare, de aceea se recomanda doza de rapel. Administrarea dozelor de rapel cu un alt vaccin decat cel utilizat pentru vaccinarea primara este sigura, iar persoana vaccinata este mai bine protejata.
Vor fi necesare vaccinuri noi?
Grupul Consultativ Tehnic al OMS privind compozitia vaccinurilor covid-19 analizeaza masura in care eficacitatea vaccinarii este influentata de noi variante. Obiectivul este actualizarea compozitiei vaccinurilor luand in considerare transmiterea, severitatea si capacitatea de a scapa de imunitatea vaccinului.
Grupul considera ca ar trebui dezvoltate vaccinuri care nu numai sa previna bolile severe, ci si sa previna infectia. Desi astfel de vaccinuri nu sunt disponibile, poate fi necesar sa se actualizeze compozitia celor actuale pentru a se asigura ca acestea continua sa fie eficiente impotriva variantelor de ingrijorare, cum ar fi omicron sau altele viitoare.
Sunt avute in vedere atat optiunea de a include o componenta pentru a proteja impotriva unei anumite variante de interes (vaccinuri monovalente), cat si cea de a include componente pentru a proteja impotriva mai mult de o varianta (vaccinuri multivalente).
