O rata tragica de peste 22.000 de cazuri noi pe zi a impins Brazilia la cifra de un milion de infectati cu COVID-19. Rata deceselor in ultima saptamana a toamnei a fost de 1.200 de decese pe zi. Deoarece guvernul federal a amenintat ca va ascunde datele si a modificat modul de inregistrare a deceselor care au avut loc in timpul pandemiei, un consortiu format din marile grupuri de comunicare braziliene emite doua rapoarte pe zi, adaugand referintele publicate de fiecare dintre cele 26 de state (plus Districtul Federal din Brasilia). Proiectiile acelui consortiu anunta deja cifra simbolica de un milion, care sambata aceasta va fi confirmata de centrele statistice de referinta in pandemie.
Putinele incercari de semi-carantina care au fost experimentate in unele centre urbane braziliene s-au prabusit inainte de a atinge varful pandemiei si nu a fost niciodata posibil sa se reduca activitatea de pe strazi la niveluri recomandate sau sa popularizeze distantarea sociala.
Transportul in comun a fost scena celor mai mari aglomeratii in ultimele trei luni in marile capitale. Clasa muncitoare cea mai vulnerabila, cei care nu pot sa lucreze la distanta sau sa calatoreasca cu vehicule private, au fost nevoiti sa continue sa-si petreaca ziua in autobuze, trenuri si vagoane de metrou aglomerate, pe drumuri lungi de la periferie. Deciziile unor consilii municipale si guverne de stat au complicat si mai mult provocarea: au redus flota de servicii, motiv pentru care aglomeratia s-a inrautatit.
Efectele prezente si viitoare ale pandemiei din Brazilia trebuie analizate prin intelegerea asimetriei unei tari de dimensiuni continentale, cu state mai mari decat tarile europene. In statul Maranhao -mai suprafata decat Italia-, unul dintre cele care si-a castigat treptat locul printre cele mai afectate din tara, 90% dintre noile cazuri pozitive provin din interiorul regiunii, departe de aglomerarile de Sao Luis, capitala.
Acum sunt municipalitatile conectate prin autostrazi federale care isi vor vedea cifrele explodand, asa cum s-a intamplat treptat in cea mai saraca zona a tarii, zonele semiaride. Diferenta este ca aceste municipalitati nu au de obicei paturi de terapie intensiva, iar serviciul de ambulanta catre orase nu reuseste sa gestioneze cererea.
Aceasta asimetrie din tara a impiedicat saptamana dupa saptamana coordonarea dintre guvernul federal, guvernele de stat si consiliile municipale. In plus, neregulile constante sunt stivuite in cele trei sfere de putere. Guvernatorul Rio de Janeiro, Wilson Witzel, – mai ingrijorat de procesul de demiterecare tocmai au fost deschise in Adunarea Legislativa decat din pandemie in sine–, au promis sapte spitale de campanie. Totusi, in acest weekend, cu 87.317 cazuri confirmate si 8.412 decese in statul sau, a fost inaugurat al doilea dintre ele, in municipiul Sao Goncalo. Singurul aflat in functiune pana acum a fost spitalul de campanie Maracana, construit in apropierea stadionului unde, joi seara, un meci Bangu-Flamengo a servit ca retur grabit de la Campionatul Carioca de fotbal.
La Rio sunt echipe care nici macar nu se antreneaza si sunt echipe care deja concureaza, totul face parte din confuzie. In acelasi timp in care mingea incepea sa se rostogoleasca, s-a confirmat ca in acea zi au fost inregistrate 274 de noi decese in statul Rio.
Ministrul Sanatatii, generalul Eduardo Pazuello, ramane interimar si nu are experienta in politica sau in domeniul sanatatii. Presedintele Republicii, Jair Bolsonaro, intervine din cand in cand pe aceasta tema pentru a semana indoieli si tensiune. In aparitia sa traditionala in fiecare joi seara prin retelele de socializare, el a criticat din nou Organizatia Mondiala a Sanatatii: „Ei vin si pleaca tot timpul si se intorc”. Potrivit lui Bolsonaro, OMS „nu intelege nimic bine” si „lasa de dorit”.
Un decalaj social tot mai mare
Pandemia, care in toate tarile prin care a trecut va lasa o amprenta profunda din punct de vedere economic, in Brazilia va mari un decalaj social deja profund si inradacinat. 60 de milioane de brazilieni au nevoie de venitul de baza de urgenta aprobat de Congresul National (600 de reali –100 de euro– pe luna timp de trei luni), in special cei care desfasoara activitati independente, lucratori informali – fara contract sau inregistrare la asigurarile sociale – si someri. Masura beneficiaza 130 de milioane de locuitori, daca sunt luate in considerare familiile care o primesc.
Dar nici acea suma, nici acea perioada nu sunt suficiente: ajutorul practic se incheie. Presiunea societatii civile pentru crearea venitului de baza de urgenta este acum exercitata pentru extinderea acestuia. Presedintele Bolsonaro si ministrul Economiei, Paulo Guedes, sunt dispusi sa o prelungeasca cu inca doua luni, dar cu jumatate din valoare, pentru a fuziona ulterior suma cu o alta serie de programe sociale in vigoare. Cele doua Camere care alcatuiesc Congresul National, Camera Deputatilor si Senatul Federal, vor incerca sa mentina valorile in urmatoarele doua luni – ideea lor initiala era sa mearga pana in decembrie – stiind ca nu va fi suficient.
Nenumarate campanii de livrare a cosurilor de alimente de baza catre populatia cea mai nevoiasa sunt organizate in toata geografia braziliana, din institutii publice sau din organizatii si asociatii neguvernamentale. Aceste eforturi extraordinare se vad atat in favelele marilor orase, cu organizatii de cartier in prim-plan, cat si in micile asezari de pe malurile raurilor din bazinul Amazonului, unde intervine Marina braziliana.
Si nu numai foamea, somajul si accesul la sanatatea publica vor mari decalajul; de asemenea, dificultatile de acces la educatie vor marca un inainte si dupa aceasta pandemie. Invatamantul la distanta este, in Brazilia, un privilegiu al familiilor din clasa medie si superioara. Restul studentilor merg pe margine –dezbaterea acerba care are loc asupra amanarii examenului de admitere la universitate pentru ca studentii din cea mai defavorizata populatie sa se pregateasca bine si sa nu ramana in urma.
Initiativa „4G to study” se invarte tocmai in jurul acestei probleme, avand in vedere ca educatia este unul dintre motoarele de atenuare a inegalitatii in Brazilia. Lansat de organizatia Nossas, proiectul colecteaza donatii pentru a furniza carduri preplatite studentilor din periferie care nu au conexiune la internet acasa si care pot avea astfel cel putin o conexiune 4G pe telefonul mobil. Suma incasata pana in prezent se ridica la 465.700 de reale, care, conform calculelor organizatorilor, ajuta peste 9.000 de elevi.
