Presedintele Statelor Unite, Joe Biden, a calificat drept „genocid” masacrul a 1,5 milioane de armeni de catre Imperiul Otoman in 1915, masura care a tensionat relatia cu Turcia si care a dus deja la reactia guvernului turc, care, in semn de protest, l-a convocat pe ambasadorul Statelor Unite in tara, David Satterfield.
In plus, ambasada SUA la Ankara a anuntat ca va fi inchisa luni si marti viitoare din cauza riscului de manifestatii impotriva folosirii termenului de „genocid” armean. „Pot avea loc demonstratii sau proteste ca urmare a declaratiei Casei Albe din 24 aprilie, care comemoreaza vietile tuturor celor care au murit in genocidul armean din epoca otomana”, avertizeaza o nota de pe site-ul legatiei. „Ca masura de precautie”, atat ambasada de la Ankara, cat si consulatul general la Istanbul, precum si consulatele din Adana si Izmir vor fi inchise luni viitoare, 26 aprilie si marti, 27 aprilie, se arata in comunicat.
De asemenea, ii avertizeaza pe cetatenii americani „sa evite zonele din jurul cladirilor guvernamentale americane” si sa fie atenti „in locurile in care se pot aduna americani sau straini”.
Numerosi inalti oficiali ai guvernului turc si ai partidului de guvernamant, islamistul AKP, au denuntat dur decizia lui Biden de a folosi cuvantul genocid pentru prima data in aceasta comemorare, respingand ca masacrele din 1915 pot fi descrise cu acest termen.
Cea mai dura condamnare a venit din partea Devlet Bahceli, liderul partidului ultranationalist MHP, partener de coalitie al AKP, care a aparat deportarile armenilor in 1915 ca „o decizie corecta si echilibrata” si a acuzat Statele Unite ca „s-au abatut de pe cale. de alianta”, asa ca „nimic nu va mai fi ca inainte”.
Dar si partidul nationalist IYI si social-democratul CHP, care formeaza o coalitie de opozitie, au protestat impotriva folosirii de catre Biden a termenului, numind-o incorect din punct de vedere istoric. Doar partidul de stanga HDP, al treilea ca locuri in Parlament, a cerut societatii sa recunoasca trecutul si „sa infrunte rusinea genocidului armean”.
Printr-o declaratie de comemorare a celei de-a 106-a aniversari de la inceputul acelui masacr, care a avut loc sambata, Biden a devenit primul presedinte american in exercitiu care a recunoscut oficial ceea ce s-a intamplat drept genocid, lucru pe care predecesorii sai l-au evitat pentru a nu pune in pericol alianta cruciala cu Turcia.
„Poporul american aduce un omagiu tuturor acei armeni care au murit in genocidul care a inceput in urma cu 106 ani”, a spus Biden, care a folosit cuvantul „genocid” de doua ori in declaratie, indeplinindu-si astfel una dintre promisiunile sale electorale si ducand o puternica campanie de lobby a membrilor Congresului si a grupurilor de americani de origine armeana care au cerut de ani de zile ca termenul sa fie folosit.
In 2019, atat Camera SUA, cat si Senatul au adoptat masuri care descriu masacrul din 1915 drept „genocid”, in ciuda avertismentelor din partea guvernului turc ca ar afecta grav relatiile bilaterale.
Turcia recunoaste moartea civililor armeni in timpul incercarilor de deportare din 1915, dar ii plaseaza intr-un context de razboi cu Rusia in estul Anatoliei in timpul Primului Razboi Mondial si refuza ferm sa accepte termenul de genocid.
Biden a explicat in declaratia sa ca intentia sa a fost sa „onoreze” memoria si „durerea” migrantilor armeni care au venit in Statele Unite dupa masacr, si descendentii lor, care nu au uitat niciodata acea „poveste tragica”. „Nu facem acest lucru pentru a da vina, ci pentru a ne asigura ca ceea ce s-a intamplat nu se va repeta niciodata”, a subliniat el.
Presedintele SUA a subliniat ca respectul pentru drepturile omului este una dintre prioritatile sale, precum si construirea „o lume care sa nu fie patata de relele cotidiene ale intolerantei”. „Sa ne reinnoim hotararea comuna de a preveni viitoarele atrocitati, oriunde in lume, si de a imbunatati vindecarea si reconcilierea”, a conchis Biden.
Statele Unite devin astfel a treizecea tara care recunoaste ceea ce s-a intamplat cu mai bine de un secol in urma drept genocid, inclusiv mai multe din Europa si America Latina, precum si Rusia si Siria, doua dusmani ai Ankarei.
Potrivit unor surse oficiale, decizia lui Biden nu va duce la impunerea de sanctiuni Turciei, in ciuda faptului ca Statele Unite fac parte din conventia ONU din 1948 impotriva genocidului, care cere statelor sa pedepseasca aceasta crima.
Se asteapta insa sa slabeasca relatia cu Turcia, al carei presedinte, Recep Tayyip Erdogan, a avut o relatie calda cu fostul presedinte Donald Trump, ci mai degraba una rece cu Biden cand era vicepresedintele lui Barack Obama, intre 2009 si 2017. Pana in 2017. acum, niciun presedinte american in exercitiu nu a numit oficial masacrul genocid, desi Ronald Reagan (1981-1989) a folosit odata acel cuvant pentru a se referi la masacrul armean intr-o proclamatie nazista a Holocaustului.
