Fethullah Gulen, 75 de ani, cu o sanatate precara, vorbeste rar cu presa, dar este un om foarte activ in cadrul Hizmet (Servicii), organizatia lichida si de succes pe care o conduce din barlogul sau din Pennsylvania. Dupa ce a ramas tacut cateva ore dupa lovitura de stat esuata de vineri, el a sugerat ca insusi presedintele Recep Tayyip Erdogan este in spatele revoltei militare.
Desi nu a fost intotdeauna asa, cei doi barbati au fost dusmani de moarte de ani de zile, asa ca nu este de mirare ca prima reactie a lui Erdogan dupa aflarea loviturii de stat a fost sa-i acuze pe Gulenisti. De altfel, Erdogan il acuza pe Gulen ca a creat un „stat paralel” in cadrul statului, acuzatie care nu pare exagerata.
Numarul de asociati ai miscarii Hizmet este complet necunoscut. Unii estimeaza ca exista un milion de oameni, in timp ce altii ii dau opt milioane. Dificultatea de a le numara consta in faptul ca multi gulenisti actioneaza discret si nu isi dezvaluie public apartenenta, imprejurare incurajata de conducerea grupului. In plus, gulenistii se ajuta unii pe altii de parca ar fi o secta.
Gulen locuieste in Pennsylvania din 1999 pentru ca asigura ca nu exista libertate in Turcia si ca adeptii sai sunt „persecuti si reprimati”. Pe 18 iunie a aceluiasi an, diferite canale de televiziune au difuzat un videoclip presupus inregistrat de serviciile de informatii in care Gulen a vorbit liber in cadrul unei intalniri private cu principalii sai consilieri.
Imaginile video sunt foarte clare, la fel si sunetul. Gulen apare spunand cercului sau cel mai apropiat ca adeptii lui Hizmet trebuie sa se infiltreze pe furis in toate institutiile statului, in toate organele administrative si ca membrii sai trebuie sa aiba acces la pozitii cheie pentru ca mai tarziu regimul, totul printr-un proces de infiltrare linistita.
Acest videoclip, despre care Gulen spune ca a fost manipulat de serviciile de informatii, a provocat o mare agitatie in Turcia si a impartit si mai mult opinia publica intre gulenisti si anti-gulenisti. Cu toate acestea, sarcina miscarii Hizmet a continuat, iar diferentele dintre Gulen si Erdogan au crescut semnificativ in ultimii ani.
In 2013, Erdogan l-a acuzat pe Gulen ca a organizat o campanie impotriva coruptiei din partea politiei, mass-media si justitiei. Campania, potrivit lui Erdogan, a fost indreptata impotriva lui insusi si unul dintre denunturile care au fost efectuate si in care presa gulenista a pus mai multa rautate a fost cel indreptat impotriva lui Bilal, unul dintre fiii lui Erdogan.
Hizmet este o miscare foarte populara care este deservita de numerosi intelectuali, mass-media puternica, afaceri financiare de mare profil, scoli, universitati si inefabilele „centre de studii strategice” care isi raspandesc ideologia in cele patru adrese. Toate acestea ii confera o influenta enorma in diferitele sfere ale societatii turcesti.
Ideologia religioasa a lui Gulen este un islamism moderat, adica mai moderat decat a lui Erdogan, motiv pentru care mari sectoare ale societatii se simt identificate cu Hizmet, chiar si in cadrul armatei, intrucat secularistii vad in Gulen o contrapondere fata de ceea ce ei considera o deriva religioasa periculoasa asupra parte a presedintelui.
In primele sale cuvinte dupa lovitura de stat, Erdogan a promis pe buna dreptate ca va „curata” armata, unde sunt inca multi secularisti care nu suporta islamismul lui Erdogan si vor sa-i puna capat. Armata a fost intotdeauna promotoarea secularismului, dar sentimentele din tara se schimba si devin din ce in ce mai islamiste, lucru pe care ofiterii vechii scoli il resping.
Aceasta imprejurare poate explica acuzatiile lui Erdogan, adica ca Gulenistii si secularistii s-au aliat pentru a pune capat „autoritarismului” actualului presedinte intr-o tentativa de lovitura de stat care in cele din urma a fost fara succes si care acum pare mai dificil decat sa se intample din nou, cel putin in viitorul imediat.
Erdogan a cerut Statelor Unite sa-l aresteze pe Gulen sau sa-l extradeze in Turcia. Americanii au raspuns ca sunt dispusi sa-l extradeze daca Ankara furnizeaza dovezi ca Gulen a fost implicat in lovitura de stat. Totul pare sa indice ca Gulen va continua in exilul sau de aur si ca din Pennsylvania va continua sa conduca miscarea Hizmet.
Un fapt care nu a trecut neobservat este ca secretarul de stat John Kerry, in primele sale declaratii dupa lovitura de stat, a declarat ca Washington-ul vrea o Turcie unificata si stabila, dar nu a facut nicio referire la democratie. Abia mai tarziu, Casa Alba a lansat o declaratie in care vorbea despre democratie si a adaugat ca Kerry era, de asemenea, in favoarea democratiei in Turcia.
O alta imprejurare care a fost comentata este publicarea de catre ziarul ebraic Yediot Ahronot ca principalul general al revoltei, Akin Ozturk, a fost stationat la Tel Aviv ca atasat militar timp de cativa ani. Gulen a mentinut contacte stranse cu Israelul de multi ani si chiar l-a criticat pe Erdogan pentru ca a permis flotilei libertatii care a fost imbarcata de armata israeliana in 2010 in timp ce transporta ajutor umanitar in Gaza.
