Mohammad Ayesh isi castiga existenta ca fermier si pastor pe un teren care a fost in familia lui de generatii. Cu toate acestea, au trecut multi ani de cand armata israeliana si colonistii evrei din asezarile vecine nu l-au lasat sa doarma.
Peisajul de la sud de Betleem, in Cisiordania ocupata, este accidentat, caracteristic zonei. Pamantul este ud de ploile de iarna si peste tot creste un strat subtire de iarba. Cu toate acestea, este de obicei un teren stancos si uscat, desi taranii sunt capabili sa planteze cu succes maslini, pomi fructiferi si grau la sosirea sezonului.
„Asa cum am facut din timpuri imemoriale, noi, taranii, cultivam pamantul unde nu exista pietre. Avem si oi si capre care pasc aici. Colonistii au falsificate documente care spun ca au cumparat acest teren. In 1980 am reusit sa-i oprim in instantele (israeliene) si la scurt timp dupa armata a spus ca pamantul cu pietre este proprietatea statului (israelian) pentru ca nu este cultivat”, explica Ayesh.
Este o zona situata la aproximativ o mie de metri inaltime. In stanga si in dreapta voastra se afla un numar mare de asezari evreiesti care fac parte din blocul de asezari cunoscut sub numele de Gush Etzion, asezari care sugruma orasul Betleem. La vest se afla cea mai apropiata colonie a lui Efrat, ingusta si alungita ca un baston.
Pe 26 decembrie, guvernul lui Benjamin Netanyahu a aprobat concesionarea acestor terenuri catre Ministerul Locuintei. Este vorba despre 1.182 de dunami (dunam-ul este o masura turceasca de 1.000 de metri patrati) pe care palestinienii ii desemneaza ca E-2, in raport cu teritoriul E-1 care se afla la est de Ierusalim, si unde Israelul planifica si construirea mii de case pentru colonistii sai.
Cu doar cateva zile inainte ca statul israelian sa preia pamantul, un militian palestinian a ucis un colonist evreu care revendica pamantul. Era un colonist din Statele Unite care locuia in colonia Efrat. „Ce cauta un american aici? De ce revendicati aceste pamanturi care au apartinut palestinienilor din timpuri imemoriale?”, intreaba Ayesh.
Hagit Ofran este un activist al ONG-ului israelian Peace Now, care urmareste indeaproape operatiunile armatei si guvernamentale israeliene din Hebronul de Sud. „In 1995, Israelul a construit un drum ocolitor la vest de Betleem pentru a-i servi pe colonistii din Gush Etzion, astfel incat acestia sa nu fie nevoiti sa intre in Betleem. De atunci populatia colonistilor s-a inmultit cu cinci. Soseaua de centura a depasit si nu mai poate servi nevoilor lor, asa ca Israelul se pregateste sa construiasca o a doua sosea de centura.”
Cel mai adesea, Israelul justifica confiscarile spunand ca sunt facute din motive de securitate.
Israelul nu extinde doar drumurile pentru colonisti, ceea ce este foarte revelator pentru adevaratele sale intentii. De asemenea, a construit o parte din zidul de separare din jurul Betleemului, dar zidul nu a fost finalizat. „Cauza acestei paralizii este foarte simpla si de inteles: guvernul Netanyahu vrea sa extinda mai multe colonii in zona”, spune Ofran. Planul planificat pentru zona E-2 face parte din aceasta extindere. Scopul lor este sa blocheze complet dezvoltarea Betleemului la sud si la vest.
Pentru a-si atinge scopul, Israelul aplica diverse reglementari. Sistemul de legi care guverneaza Cisiordania este foarte complex: exista legile armatei otomane, britanice, iordaniene si israeliene. Israelul aplica in fiecare caz cel mai convenabil pentru a pastra pamantul palestinienilor. „Din anii 1980, Israelul a anexat peste un milion de dunam din Cisiordania”, spune Ofran.
De cele mai multe ori, Israelul justifica confiscarile spunand ca acestea sunt facute din motive de securitate, dar apoi preda pamantul asezarilor evreiesti din zona. In ultimii ani, coincid cu presedintia lui Donald Trump, Israelul a reluat infiintarea de noi colonii in teritoriile ocupate, dupa cativa ani de paralizie, mai exact de la presedintia lui George Bush Jr.
Yusef Rayan este un fermier palestinian din satul Al Nahla. „Am o casa aici pe care a construit-o bunicul meu. Am vrut sa plantez copaci pe pamantul meu, dar israelienii nu m-au lasat. Am oi si capre. Am fost la instantele israeliene pentru a putea cultiva pamantul, dar instantele au decis ca este un teren in litigiu si nu se putea planta nimic.”
„Mai tarziu a sosit un colonist si a smuls 104 din cei 230 de maslini pe care ii avea. Intr-o zi a venit un televizor si colonistii au incetat sa smulga maslini. In 2008 am reparat rezervorul pentru a retine apa de ploaie, dar colonistii au umplut-o cu gunoi si au distrus-o. Israelienii nu ne permit sa facem nimic si mi-au lasat doar casa si pamantul bunicului meu in fata”, spune Rayan.
„Terenul este pe numele bunicului meu. L-a cumparat de la proprietarul sau anterior, un lord din Beit Sahur, in 1952, cand Cisiordania facea parte din Iordania. Israelul spune ca nu cultiv pamantul, un pretext pentru a-l pastra, desi am fotografii care sa dovedeasca ca cultiv grau. A trebuit sa platesc 2.500 de sekeli (mai mult de 500 de euro) unui expert pentru a certifica recolta de grau”, spune Rayan.
Uri Raicher, un arhitect israelian care colaboreaza cu Peace Now, este pesimist. El crede ca va fi foarte dificil sa inversam tendinta de crestere a expansiunii coloniale in zona E-2 si prezice ca in curand vor mai fi mii de colonisti suplimentari care locuiesc in noua asezare evreiasca pe care o pregateste Israelul. „Israelul lucreaza la Programul 2048, cand se vor implini o suta de ani de la infiintarea statului, iar o parte importanta a acestui Program consta in extinderea coloniilor”, spune Raicher.
