6 moduri in care muzica ne poate schimba starea de spirit

Starile noastre de zi cu zi (sau conditiile tranzitorii) modeleaza modul in care gandim, simtim si actionam. Fiecare stare influenteaza in mod unic perceptiile, gandurile, sentimentul, memoria , motivatia , interactiunile interpersonale si simtul sinelui in acel moment. In timp, starile repetate devin un aspect durabil al caracterului si comportamentului nostru (Putnam, 2016). Cu toate acestea, ignoram in mare parte influenta oricarei stari particulare in care ne aflam in acest moment.

Muzica este o modalitate usoara de a ne transforma starea de spirit. De exemplu, muzica calmanta poate reduce simptomele fiziologice ale anxietatii , activand astfel un raspuns de relaxare.

1.  Managementul stresului

Muzica ofera calm si relaxare. Ascultarea muzicii este puternic asociata cu reducerea stresului prin scaderea excitarii fiziologice, asa cum este indicat de nivelurile reduse de cortizol, scaderea ritmului cardiac si scaderea presiunii arteriale medii (de Witte si colab., 2020). Similar practicilor de meditatie , ascultarea muzicii este legata de imbunatatiri semnificative ale starii de spirit si a calitatii somnului (Innes, 2016). De exemplu, muzica cu un ritm constant lent, cum ar fi muzica meditativa, se dovedeste a reduce stresul prin modificarea ritmurilor inerente ale corpului, cum ar fi ritmul cardiac, rezultand o relaxare mai mare.

2. Efectele emotionale ale muzicii

Muzica poate evoca o gama larga de stari sentimentale, cum ar fi exuberanta, compasiunea sau sensibilitatea (Cowen si colab., 2020). De exemplu, ,,Star-Spangled Banner” starneste mandria, ,,Four Seasons” de Vivaldi ii face pe unii sa se simta energici, iar ,,The Last Song” de Elton John declanseaza tristete.

3. Placerea muzicala

Muzica are capacitatea de a evoca raspunsuri emotionale puternice (frisoane si emotii) la ascultatori. Emotiile pozitive domina in experientele muzicale. Muzica placuta poate duce la eliberarea de neurotransmitatori asociati cu recompensa, cum ar fi dopamina . Eliberarile de dopamina conduse de muzica pot creste atractivitatea mediului inconjurator si motivatia de a urmari si de a dori sentimente pozitive. Sentimentele pozitive tind sa ne largeasca mentalitatea in moduri benefice sanatatii si gandirii creative .

4. Legatura sociala

Se crede ca muzica este lipiciul social care sporeste cooperarea si intareste sentimentele de unitate. Muzica declanseaza hormonii oxitocina si serotonina, responsabili de legatura, incredere si intimitate (Levitin, 2010). Izolarea sociala si sentimentele de singuratate pot fi reduse pur si simplu ascultand muzica.

5. Muzica si perceptia timpului

Muzica este un puternic stimul emotional care ne schimba relatia cu timpul. Timpul pare sa zboare intr-adevar cand ascultam muzica placuta. Prin urmare, muzica este utilizata in salile de asteptare pentru a reduce durata subiectiva a timpului petrecut in asteptare sau in supermarketuri pentru a incuraja oamenii sa ramana mai mult timp si sa cumpere mai mult (Droit-Volet, si colab., 2013). Auzirea unei muzici placute pare sa abata atentia de la procesarea timpului. De exemplu, consumatorii petrec mai mult timp in magazinul alimentar atunci cand muzica de fundal este lenta. Muzica ii face pe lucratori fericiti atunci cand fac o munca repetitiva si altfel plictisitoare.

6. Muzica ca declansator al poftei

Muzica se gaseste in mod obisnuit in contexte care utilizeaza substante. Muzica poate actiona ca un reper auditiv pentru poftele la adultii cu dependenta (Short si Dingle, 2015). De exemplu, o persoana care a fumat in mod repetat canabis in timp ce asculta muzica reggae poate avea pofte de canabis cand aude muzica reggae in timpul unei perioade de tratament. Pe scurt, emotia este un aspect fundamental al experientei muzicale. Muzica poate regla starea de spirit (ne inveseleste sau ne calmeaza), poate reflecta sentimentele, poate spori coeziunea grupului si poate influenta deciziile de cumparaturi.